Condiții internare la spitalul clinic de copii Victor Gomoiu

Încă mă plimb cu Ionuța pe la doctori, așa că pot continua seria articolelor despre condițiile din spitalele de pediatrie din București. După ce am scris despre Marie Curie și Grigore Alexandrescu, a venit rândul pentru impresiile de la Victor Gomoiu. Am fost internate timp de 5 zile într-o rezervă cu plată, așa că informațiile se vor axa mai mult în această zonă, însă am observat destul și în ceea ce privesc saloanele obișnuite.

Până se va deschide clădirea nouă a spitalului (Doamne ajută să se întâmple în acest secol), spitalul clinic de copii Victor Gomoiu își desfășoară activitatea în niște clădiri vechi, dar îngrijite, mai ales la interior. Din câte am înțeles, există două rezerve (200 de lei pe noapte), cel puțin în clădirea în care se află camera de gardă, în rest saloanele au minim 5 paturi (în care stau copilul și însoțitorul), cu baie proprie și televizor. Asta în zona în care am fost noi internate și unde se aflau saloanele de la 42 la 47.

Rezerva dispune de pat pentru copil, pat pentru însoțitor, baie proprie, televizor, frigider, un fotoliu, un dulap mare și unul mai micuț. Mobila e relativ nouă, bine îngrijită, iar obiectele din baie strălucesc de curățenie. Și nu exagerez când spun asta!

Igiena și curățenia: Atât în rezervă, cât și în saloane se face curat în fiecare dimineață, apoi ori de câte ori este nevoie. A fost pentru prima dată când am văzut venind infirmierele de bună voie pentru a verifica sau a întreba dacă este nevoie să șteargă sau să spele pe jos. Și nu, nici nu și-au dat ochii peste cap, nici nu au vorbit urât, ba din contră!

Mâncarea pentru însoțitori: Fiind internată la rezervă, am primit mâncarea în cameră. Pentru cei aflați în saloane li se aducea mâncarea sus sau puteau merge la cantină. Calitatea foarte ok, cantitatea la fel, un minus la lipsa de condimente. Se pregătea la comun cu cea a internaților, deci am înțeles raționamentul și am cerut sare și piper de acasă.

Asistente și infirmiere: Au fost atât de drăguțe și s-au comportat atât de profesionist, încât normalul mi s-a părut ciudat. M-am obișnuit greu să le văd că zâmbesc, vorbesc frumos, nu țipă, nu te fac să te simți mai rău decât oricum ești. Nu s-a pus problema de faimoasele bacnote, le-am oferit la sfârșit o cutie de bomboane cu cea mai mare plăcere.

Program de vizită: În timpul săptămânii, între 17 și 19, iar în week-end parcă 13 – 17. Se putea intra în saloane/rezerve, îmbrăcat corespunzător cu halat și protecții pentru încălțăminte, cu comportamentul adecvat locului.