La plimbare cu căruciorul prin București

La plimbare cu căruciorul prin București: ce probleme am întâmpinat || Au trecut vreo 3 ani de când am renunțat la cărucior în favoarea altor mijloace de transport folosite de junior. Triciclete, trotinete, biciclete, cu toate s-a descurcat singur. Așa că uitasem cum e să plimbi un bebeluș prin capitala țării.

Am revenit în forță de câteva săptămâni și mă simt ca acum 4 ani. Aceleași zeci de gropi, trotuare neasflatate, șoferi grăbiți și persoane indiferente. După două luni în care am ieșit pe afară cu landoul, perioadă în care mai mult am împins căruțul gol și pe mândră în brațe, mi-am făcut curaj să trec la nivelul următor, scoica.

Dorincă să privească la ce se întâmplă în jurul ei, din ce în ce mai atentă la oameni, am hotărât că e mai bine așa pentru amândouă. Ea are vedere full, eu nu trebuie să mai urc un etaj imensul mijloc de transport.

Doar că aveam să regret amarnic peste câteva minute. Când a adormit și părea că simte orice denivelare și ieșire din ritm. Așa că am mers ca melcul spre casă. La propriu.

Am virat precum Schumacher, am evitat obstacole ca o felină, am bombănit în gând oamenii care nu păreau deranjați de faptul că ocupă tot trotuarul. Doar ca să ajung acasă în liniște.

Cine credeți că s-a trezit în fața blocului? 😁