Nu știu ce e în căpșorul ei, dar e adorabilă!

Sunt hipnotizată de privirea ei! Gata, am spus-o!

Dimineața mă trezește cu cea mai gingașă privire. Seara adoarme cu cea mai senină privire. În timpul zilei ne distrează cu cele mai amuzante priviri. Chiar și atunci când e supărată sau când plânge reușește să o facă cu stil.

Ne zâmbește aproape non-stop. Când e serioasă, mă bufnește râsul. Pare că se gândește la lucruri foarte importante, atât de prinsă e. Ne soarbe din priviri, ne răspunde la fiecare gest, e atât de veselă.

Nu de puține ori stau și mă întreb la ce se gândește, ce ne-ar spune dacă ar putea să vorbească sau ce părere are despre noi. Ne analizează atât de atent, iar expresivitatea cu care își exprimă stările e fenomenală.

Mă intrigă ce e în mintea ei. Este atât de curioasă, se uită cu atenție în jur, încât mi-aș dori să știu ce e în căpșosrul ei. Mi se pare fascinantă această perioadă și, pentru ca la Pisoi deja eram la muncă la șapte luni ale lui, sunt și mai intrigată de ceea ce se întâmplă.

Îi urmăresc fiecare mișcare, felul în care privește ce facem, cum îl absoarbe din priviri pe fratele ei când se joacă. E o adevărată plăcere! De altfel, din când în când îi mai spunem și ”mica securistă”! Nimic nu ratează! 😀 Chiar și atunci când doarme, un sfert de ochi pare deschis, mai ales până o punem în pătuț.